Tubulatura spiro

Calculul perdelelor dea aer cuprinde determinarea debitului de aer, viteza acestuia si dimensiunile fantelor de distributie. In calcul intervin urmatoarele elemente caracteristice: unghiul perdelei ( α ), este unghiul format de planul usii (portii) cu directia jetului de aer la iesirea din fanta. Valorile uzuale pentru unghiul α sunt: •la perdele orizontale α = 20 – 40 grade; •la perdele laterale sau bilaterale α = 30 – 50 grade. coeficientul de turbulenta a jetului de aer ( a ), ce ia in consideratie cot 15 cot 90 capac de interior ramificatie x clapeta de reglaj segmente faltuite mufa reductie scurta excentrica niplu stut cot 60 capac de exterior piesa sa teu reductie concentrica picaj pe suprafata plana grade tubulatura spiro reductie simetrica caciula de ventilatie circular ramificatie y stut cu plasa reductie dreapta cot 30 cot 45

Prin opozitie cu dispozitivele anterior prezentate, aceste dispozitive amplasate in imediata apropiere a sursei trebuie sa genereze viteze ale aerului intr-o zona de emisie pentru antrenarea aerului poluat catre interiorul retelei de aspiratie a aerului si de transport. Pentru dispozitivele inductoare, criteriul de respectat este viteza aerului indus in punctul de emitere a poluantilor. Valoare a vitezelor in deschiderea dispozitivului sau in tubulatura nu poate, in nici un caz, sa constituie un criteriu de captare. Pentru a dimensiona si amplasa un astfel de d cot 30 caciula de ventilatie circular reductie dreapta piesa sa tubulatura spiro teu clapeta de reglaj ramificatie x cot 90 picaj pe suprafata plana segmente faltuite mufa capac de exterior cot 60 stut cu plasa grade niplu cot 15 reductie concentrica ramificatie y capac de interior reductie simetrica cot 45 stut reductie scurta excentrica

Acestea au intotdeauna efect nefast asupra organismului uman, atat prin natura lor, fiind iritante, corozive, toxice, alergice sau chiar patogene, prin efectul de supraincarcare a plamanilor cat si prin efecte nocive particulare. Particulele fine (cu un diametru mai mic de 50 μm) aflate in aer stagnant, ating rapid viteza limita de cadere, datorita frecarii cu aerul, si au tendinta de sedimentare. In tab.9.1 se dau vitezele limita de sedimentare in aer linistit pentru particule sferice de densitate = 1 kg/m3; viteza particulelor este neglijabila in raport cu vitezele uzuale ale cur grade cot 60 reductie scurta excentrica cot 30 piesa sa reductie simetrica stut cu plasa reductie concentrica reductie dreapta cot 45 picaj pe suprafata plana ramificatie y capac de interior clapeta de reglaj tubulatura spiro caciula de ventilatie circular ramificatie x cot 15 stut mufa segmente faltuite teu niplu cot 90 capac de exterior