Particulele (pulberi, aerosoli lichizi sau solizi)
Acestea au intotdeauna efect nefast asupra organismului uman, atat prin natura lor, fiind iritante, corozive, toxice, alergice sau chiar patogene, prin efectul de supraincarcare a plamanilor cat si prin efecte nocive particulare.
Particulele fine (cu un diametru mai mic de 50 μm) aflate in aer stagnant, ating rapid viteza limita de cadere, datorita frecarii cu aerul, si au tendinta de sedimentare. In tab.9.1 se dau vitezele limita de sedimentare in aer linistit pentru particule sferice de densitate = 1 kg/m3; viteza particulelor este neglijabila in raport cu vitezele uzuale ale cur capac de exterior capac de interior piesa sa ramificatie x teu reductie simetrica cot 30 picaj pe suprafata plana mufa segmente faltuite grade cot 15 caciula de ventilatie circular stut reductie scurta excentrica tubulatura spiro cot 60 cot 45 niplu cot 90 ramificatie y reductie dreapta stut cu plasa clapeta de reglaj reductie concentrica
Recuperarea statica
La orice crestere a sectiunii de curgere a unei conducte, viteza aerului scade iar presiunea dinamica se transforma in presiune statica. Cresterea presiunii statice datorita scaderii presiunii dinamice se numeste recuperare statica (static regain). In cazul ideal, cand nu exista pierderi de presiune, cresterea presiunii statice (Δps) este egala cu scaderea presiunii dinamice (Δpv) iar presiunea totala (pt) ramane constanta.
Cu toate acestea, pentru cresteri bruste de sectiune, scaderea presiunii dinamice va fi mai mare decat cresterea presiunii statice, iar presiunea totala va segmente faltuite cot 15 capac de interior ramificatie y cot 90 reductie simetrica grade caciula de ventilatie circular stut picaj pe suprafata plana cot 45 cot 60 ramificatie x piesa sa mufa niplu teu reductie scurta excentrica reductie dreapta stut cu plasa capac de exterior cot 30 tubulatura spiro clapeta de reglaj reductie concentrica
Retele de conducte de evacuare a poluantilor
Metodele de calcul a tubulaturii ca si a ventilatorului sunt bazate pe determinarea rezistentei la curgere a aerului in conducte si pe definirea conditiilor de functionare a ventilatorului (debit, presiune etc.). In general, dimensionarea conductelor rezulta ca un compromis intre restrictiile economice (investitii, functionare – exploatare), diametrele disponibile standardizate, pierderile de sarcina, vitezele minime de transport, prezenta agentilor poluanti corozivi etc.
cot 15 tubulatura spiro stut cu plasa cot 45 segmente faltuite niplu grade reductie concentrica teu reductie scurta excentrica cot 90 piesa sa stut clapeta de reglaj ramificatie x cot 60 mufa capac de interior cot 30 picaj pe suprafata plana reductie simetrica ramificatie y caciula de ventilatie circular capac de exterior reductie dreapta
