Metode de calcul a retelelor de tubulatura. Metoda vitezei

Pasii care se parcurg pentru aceasta metoda sunt:

1. Se aleg vitezele in tubulatura principala si in ramuri
2. Se calculeaza diametrele tubulaturii principale si ale ramurilor in functie de debitele si vitezele pentru conducte circulare. Pentru tubulatura rectangulara se determina aria sectiunii in functie de debitul volumic si viteza, se alege apoi raportul laturilor si se determina dimensiunile celor 2 laturi
3. In functie de viteze si dimensiunile tubulaturii, se determina (din diagrama sau cu relatii) coeficientul de pierderi liniare de presiune (frictional pressure drop).
4. In functie de schema retelei, dimensiuni si debite, se calculeaza pierderile de presiune locale/dinamice (dynamic pressure loss) in coturi si armaturi
5. Se alege un ventilator care poate furniza presiunea totala necesara FTP (fan total pressure)
6. Se echilibreaza reteaua cu ajutorul clapetelor de reglare.

Metoda vitezei este una dintre cele mai simple metode de proiectare a unei tubulaturi, atat pentru introducerea, cat si pentru evacuarea aerului. Cu toate acestea, aplicarea acestei metode presupune o alegere corecta a vitezelor in diferite ramuri, lucru care necesita o oarecare experienta. Alegerea incorecta a vitezelor poate duce fie la o tubulatura de dimensiuni mari, care ocupa spatiu in interiorul cladirii si creste costul instalatiei, fie la o tubulatura de dimensiuni mici, care duce la pierderi de presiune mari si necesita deci alegerea unui ventilator mare, deci costuri mari de investitie si exploatare. in plus, metoda nu este foarte eficienta deoarece necesita inchiderea partiala a tuturor clapetelor de reglaj cu exceptia uneia singure din index run, astfel incat pierderea totala de presiune in fiecare ramura sa fie aceeasi.
De exemplu, sa consideram ca traseul A-C-G-H este index run si ca pierderea totala de presiune pe acest traseu este de 100 Pa. Daca pierderea de presiune pe traseul cel mai scurt (de ex A-B) este de 10 Pa, atunci clapeta de reglaj de pe aceasta ramura trebuie inchisa astfel incat sa produca o pierdere suplimentara de presiune de 90 Pa, astfel incat sa se mentina debitul volumic de aer necesar pentru zona 1. in mod similar, si clapetele de pe celelalte ramuri trebuie sa fie inchise partial, astfel incat pierderea de presiune totala pentru fiecare ramura sa fie egala cu pierderea de presiune din index run (cu clapeta complet deschisa).